Intamplari cu taximetristi

Citeam ultimul post al lui Daniel și mi-am adus aminte de o întâmplare petrecută cu ceva timp într-un taxi.

Mă urc liniștit în primul taxi găsit, nu mă grăbeam, vroiam doar să ajung într-un mod cât mai comod într-o anumită locație unde urma să beau câteva pahare, fără să mă târăsc prin metrou sau autobuze. Intru, îi spun șoferului unde vreau să ajung și mă așez confortabil pe bancheta din spate.

Nu trece nici măcar un minut și omușteanul începe să emită conversație: - E răcoare afară nu? Trafic infernal... fotbal... și tot așa timp de vreo zece minute. Conducea calm, taxiul curat, nimic de reproșat.

La un moment dat odorizantul( tipul care dă câte un jet de parfum la un anumit interval de timp ) pe care il avea lipit de bord își face treaba iar stropii ajung până în spate la mine. Nu sunt alergic la nimic, însă în acel moment nu știu...nu m-am putut abține și am strănutat, gest făcut mult mai rapid decât reflexul palmei care să acopere gura. Normal că tot ceea ce am ejectat din gură în urma acestui strănut s-a împrăștiat prin tot interiorul autovehiculului, câteva resturi de microbi simțindu-le chiar șoferul.

Stop. Frână bruscă. Taxi oprit. Întrebare de taximetrist:
-Ce faci?
-Ce fac?
-Păi nu știi să pui mâna la gură?
-Îmi cer scuze. M-a luat pe nepregătite. Greșeala mea.
-Te rog să cobori din mașină...
-....????
-Vă rog frumos să coborâți din mașina mea. Eu muncesc 15 ore pe zi și vine un nesimțit care nu știe să pună mâna la gură ca să mă îmbolnăvească.
-Mi-am cerut scuze...
-Prea tărziu...vă rog să coborâți...acum trebuie să mă duc să îmi fac un vaccin.

Ce să mai zic? Nu aveam chef de ceartă, deși știam că aveam tot dreptul să îi cer să mă ducă până la destinația dorită. Cobor din taxi și mă uit cum pleacă și mă lasă acolo în mijlocul străzii. Nici măcar nu mi-a cerut banii pe care trebuia să îi plătesc.

Am oprit alt taxi, i-am spus șoferului unde vreau să ajung și i-am cerut un șervețel.

Nu. Nu s-a întâmplat în România, ci în Madrid.